Povesti si povestiri | Ion Creanga
A fost odata ca niciodata, pe vremea cand internetul nu se inventase si telefoanele mobile si tabletele nu existau nici macar in vise, o copilarie plina de ghidusii, hohote de ras si multe povesti.Desprinse din taramul imaginatiei si nostalgiei acelor vremuri, Cinci paini, Capra cu trei iezi, Ursul pacalit de vulpe, Fata babei si fata mosneagului si Punguta cu doi bani reprezinta unele dintre cele mai frumoase opere ale copilariei.O carte foarte amuzanta, o potrivire ingenioasa de ilustratii vesele, aventuri, rezultate neasteptate si mult ras, Povesti si Povestiri va bucura deopotriva cititorii mici si mari si va crea un efect de apropiere magica intre copil si parinte.Ion Creanga a fost ales post-mortem membru al Academiei Romane si a fost onorat prin acordarea numelui sau mai multor institutii de invatamant (Colegiul National Ion Creanga din Bucuresti, Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga din Chisinau, etc.), unor premii si concursuri literare nationale, dar si mai multor comune, sate, cartiere si strazi din Romania. In plus, Bojdeuca lui Creanga din Iasi a fost primul muzeu memorial literar din Romania, fiind totodata si unul dintre cele mai vizitate din tara.Amintiri din copilarie este una dintre principalele lucrari ale scriitorului si reprezinta partea cea mai personala a operei sale, fiind considerata de critici drept capodopera lui Creanga. Carte a copilariei evocate din perspectiva duios-nostalgica a maturitatii, Amintirile lui Creanga reprezinta o opera unica in literatura romana, prin puterea cu care a reusit sa redea magia varstei inocente, prin maiestria neegalata a limbajului, prin sinceritatea cu care povesteste cele mai intime detalii ale vietii lui de copil si prin umor.“Nu stiu alti cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta si acum inima de bucurie!”― Ion Creanga, Amintiri din copilarie
