Satul era amenintat de viitura. Toata lumea alerga disperata sa-si salveze bunurile si pe ei insisi din calea prapadului, numai Bula, mai credincios din fire, nu se agita deloc. Vecinii lui il intreaba:
- Ce faci, Bula? Nu vezi ca vin apele peste noi? Fugi, salveaza-te!
- Nici nu ma gandesc! Eu stau aici, ca ma salveaza Dumnezeu...
Zis si facut. Vin suvoaiele peste sat. Bula, se urca pe acoperisul casei si sta si asteapta. Un grup de oameni trece pe langa casa lui intr-o barca de salvare.
- Ce faci, Bula, acolo sus? Sari in barca, ca ai sa te ineci!
- Nu, raman aici! Dumnezeu e mare si puternic si ma va salva!
- Treaba ta!
Mai sta ce mai sta, trece si cea de-a doua barca pe langa el.
- Hai, Bula, sari in barca si salveaza-te!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare si ma va salva!
- Ma, Bula, esti nebun, hai odata, ca te ia apa!
- Nu!
Pleaca si a doua barca. La cea de a treia barca, povestea se repeta. Apoi, Bula moare inecat si ajunge in Rai. Ajuns la portile Raiului, furios nevoie mare, bate cu putere si cere sa fie lasat sa vorbeasca cu Dumnezeu.
- Pai bine, Doamne! Eu ma rog atata la tine... iti dau toata increderea mea si tu ma lasi sa mor?!?
- Cum ziceai ca te cheama? intreaba Dumnezeu.
- Bula.
Cauta Dumnezeu in registrul lui si gaseste numele lui Bula.
- Mai, Bula, nu stiu cum sa-ti spun... dar la mine aici scrie ca ti-am trimis trei barci!
Citeste mai mult