Dictionar. Adjective franceze (constructii, exemple, traduceri)/Baciu Ioan

De ce un dictionar de adjective franceze ? - Intr-adevar, exista mai multe dictionare de verbe franceze redactate in Franta, in Romania sau in alte tari, dar nici unul, dupa stiinta noastra, cel putin in Franta si in Romania, de adjective franceze. Or, s-a spus, in parte pe drept, desi in ultima vreme opiniile s-au mai nuantat, ca adjectivul este un cuvint de natura verbala: el poate fi predicat (nominal, impreuna cu un verb copulativ, dar sint limbi unde acesta din urma nu este necesar), ca predicat poate suferi transformarea impersonala si poate impune anumite moduri in subordonata subiect logic, in fine poate avea complemente prepozitionale sau conjunctionale (propozitii subordonate) chiar si cind apare ca atribut al unui substantiv. Multe din problemele de constructie a frazei pe care le ridica adjectivul sint comune si verbului deci, dar multe nu sint aceleasi in franceza si in romana. Asa, de exemplu, multe din constructiile prepozitionale ale adjectivului francez fie nu au corespondent in romana (vezi de exemplu: Impressionnant de sang froid, il descende (Le Point); une chambre basse de plafond), fie prepozitia folosita nu este cea care traduce in mod curent prepozitia franceza (large d'épaules - lat in spate, dar in general de nu se traduce cu in). Iata pe scurt unele motive care ne-au determinat sa redactam acest prim dictionar de adjective franceze. Corpusul de adjective selectionate - Sint prezentate aproximativ 300 de adjective alese dupa mai multe criterii. Au fost retinute adjective care se construiesc cu complement prepozitional sau subordonata, adjective care isi schimba sensul dupa cum sint ante- sau postpuse substantivului cind sint atribute (si care uneori se traduc prin doua adjective romanesti in cele doua pozitii), adjective care, in functia de nume predicativ, pot avea ca subiect o subordonata subiectiva sau un infinitiv care, dupa o transformare impersonala, devin subiecte logice (infinitivul totdeauna precedat de prepozitia de, indiferent care este adjectivul, fapt ce demostreaza, contrar unor autori, ca aici nu avem de a face cu complement prepozitional al adjectivului, cu atit mai mult cu cit infinitivul apare uneori precedat de de, chiar si cind este subiect gramatical).In general, nu au fost retinute adjective relationale („pseudoadjective“) derivate din substantive si echivalind ca sens cu un atribut substantival prepozitional, intrucit acestea nu au compliniri prepozitionale sau propozitionale, nu pot fi decit postpuse substantivului ca atribute si nu pot fi nume predicativ. Au fost de asemenea omise numeroase adjective derivate din verbe (cu sufixe ca able sau ible) care in general pastreaza complementul prepozitional al verbului din care sint derivate. Desigur, chiar si cu aceste omisiuni voite, multe adjective ar trebui sa-si aiba locul in paginile urmatoare, dar, din ratiuni editoriale si datorita faptului ca aceasta e o prima lucrare de acest gen, ele nu vor fi gasite. Editii ulterioare in vremuri editoriale mai propice sau alte dictionare de acest gen vor putea remedia multe omisiuni si indrepta eventuale inadvertente pentru care ne cerem scuze anticipat.