Clujul si Ardealul in epoca Marii Uniri/Victor Lazar

Sub titlul Clujulsi Ardealul in epoca Marii Uniri, cunoscuta editura clujeana Casa Cartii de Stiintaofera cititorilor o interesanta incursiune in istoria Transilvaniei si a orasului Cluj, incepand din Evul Mediu panala inceputul perioadei interbelice. Fireste,si pe bunadreptate, multi pot fi aceia care sase intrebe de ce a mai fost nevoie de inca o lucrare dedicata Clujului si Transilvaniei, in conditiile in care istoriografia romana, maghiara, germana, dar nu numai, nu duc lipsa de lucrari de sinteza, volume de documente, studii si articole dedicate perioadei de timp si spatiului geografic supus atentiei de editorii volumului de fata. Raspunsul vine, partial, chiar din titlul cartii. Dar numai cititorul lucrarii va intelege cain cartea spre care si-aindreptat atentia, va gasi, de fapt, trei lucrari aparutein perioada 1921-1923, ale caror autor a fost Victor Lazar. Mai intai a fost vorba de materialul publicat in doua din numerele brosuriiArdealul si ardelenii, aparuta la Sibiu in 1921, sub egida "Asociatiunii pentru literatura romanasi cultura poporului roman" . Apoi, doi ani mai tarziu, acelasi Victor Lazar a publicat un volum despre orasul Cluj. Ceea ce este interesant insa in acest ultim caz, este ca volumul lui Victor Lazar a aparut in colecti "Biblioteca Orasele Noastre" , colectie ingrijita de Ioan Bianu. Iar initiativa lui Bianu are la randul sau o istorie. Reputatul filolog roman a sesizat ca pentru locuitoriiRomaniei Mari,una din prioritatile timpului era necesitatea cunoasteriitariisi,in primul rand, a oraselor ei, orase ramase necunoscute nu numai celor din alte provincii, dar chiar si multor persoane care traiau la distantamica de respectivele centre urbane. Si asa a aparut ideea publicarii unor monografii ilustrate, printre care s-a numarat si cea a lui Victor Lazar, dedicata Clujului. Marcela Salagean "In cele cateva pagini ale acestei brosuri dau icoana mai ales a romanului ardelean cum a fost pana-n preajma Razboiului cel Mare. E frumoasa icoana, cu atat mai frumoasa, cu cat e adevarata. Religiozitate, iubire de lege si limba, jertfire de sine pentru ele, mai ales din partea intelectualilor, mandrie nationala, dragoste fatade aproape, sfintenia cuvantului dat, curatenia trupeasca si sufleteasca, cinstirea celor insarcinati cu treburile publice, fie in bisericasiscoala, fie in alte ramuri -iatace vedem in aceastaicoana. Razboiul si scurta vreme de la razboi incoace au produs insao zguduire sufleteascacare amenintasaumple de pete urate aceasta icoana. Vedem toti aceste pete si, pentru ca ele sanu roadace e frumos, trebuie sale curatam cat mai in graba. Vremurile prin care am trecut siin care ne aflamincasunt asa de mari, de neobisnuite,incat ne-au ametitsi nu ne dam seama de insemnatatea lor (...) La aceasta curatire vreau sacontribui si eu cu carticica de fata, prezentand cititorilor oglinda trecutului panain preajma zilelor de azi, pentru ca asemanandu-o cu ceea ce se vede acum, cei porniti pe calea raului sase intoarca, cei buni sagaseascasiin ea ajutor pentru a lucra la indreptarea celor gresiti". Victor Lazar, 1920